Preşedintele partidului Forța Dreptei, Ludovic Orban, a depus amendamente la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Codului penal și a solicitat eliminarea pragului valoric pentru abuz în serviciu şi neglijență în serviciu.
Instituirea unui prag valoric în cazul infracțiunii de abuz în serviciu ar reprezenta o gravă eroare din partea Parlamentului, fundamentată pe o denaturare a sensului dat de Comisia de la Veneția gravității faptelor comise în exercițiul funcției ministeriale.
Clarificări exprese au fost făcute de Comisia de la Veneția, raportat la deciziile Curții Constituționale din România, prin punctul de vedere adoptat în 20 octombrie 2018 referitor la modificarea Codului penal din România, inclusiv cu privire la dezincriminarea parțială a infracțiunii de abuz în serviciu (Opinion No. 930/2018, CDL- AD(2018)021, pag. 22): Trebuie precizat faptul că raportul Comisiei tratează doar responsabilitatea ministerială și se referă la gravitatea infracțiunii și nu la cuantumul prejudiciului.
Adoptarea unui prag valoric constituie, pe de o parte, o formă de încurajare a activității infracționale, iar pe de altă parte un precedent extrem de periculos pentru extrapolarea aceleiași soluții legislative și către alte tipuri de infracțiuni care implică exercițiul funcției publice.
În raport cu deciziile Curții Constituționale în materie, observăm faptul că niciuna dintre acestea nu indică în partea dispozitivă instituirea unui prag valoric, aceste indicații fiind realizate doar în considerentele deciziilor Curții Constituționale, fapt pentru care considerăm că definirea intensității vătămării ori a nivelului pagubei necesită o amplă consultare la nivelul societății românești, a profesioniștilor din sistemul de justiție, a organizațiilor internaționale de specialitate, fiind necesară o soluție legislativă acceptată de către toate partidele politice ținând cont de reglementările în materie din celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Subliniem faptul că Parlamentul României reprezintă „unica autoritate legiuitoare a țării”, conform Constituției, fiind singurul for îndreptățit a elabora soluții legislative în acord cu valorile și principiile constituționale și purtând întreaga responsabilitate pentru actele adoptate.
Parlamentului nu-i pot fi impuse de către alte instituții anumite opțiuni concrete pentru a proteja drepturile și libertățile fundamentale, acesta fiind motivul pentru care orice mandat imperativ este considerat nul.
